c_500_350_16777215_00_images_poze_mosoaia3.JPGAflată în centrul judeţului Argeş, comuna Moşoaia îşi trage numele de la un cuvânt de origine dacică, „moş”, căruia i se adaugă sufixul de feminin „-oaie”, prezent în denumirile altor localităţi. Cuvântul „moş” are nenumărate sensuri: bătrân, bunic, unchi, primul deţinător al unei proprietăţi, fâşie de moşie stăpânită de un moşnean. Originea dacică este atestată prin comparaţie cu albanezul „moshe”, având sensul în vârstă . Într-o altă accepţiune, cuvântul „moşoaie” derivă de la „moşioi” care înseamnă „satul moaşei”.
O altă variantă este aceea că toponimul este derivat din apelativul moş + sufixul augumentativ – oaia (cu sens de soţia moşului), indicând pe deţinătoarea terenului pe care s-a constituit aşezarea . Cercetătorii universitari: G. Giuglea, M. Mocanu, O. Proca, şi G. Ţepelea menţionează în articolul „Argeşul în lumina toponimiei”că numele Moşoaia este posibil să provină de la întemeietorii satului, un moş şi o moaşă (soţia moşului). Stingându-se din viaţă moşul, a rămas stăpână a averii soţia sa, moaşa, care având o oaie, a fost numită de ceilalţi „moaşa cu oaia”, de unde numele actual al comunei Moşoaia . 
Ciocănăi, toponim-poreclă evocă una dintre ocupaţiile localnicilor , sau este posibil să provină de la numele întemeietorului satului, un anume Cioc, având în vedere că sunt unele familii de aici ce poartă numele Ciocănău.
Dealul Viilor, toponim topografic compus, format din substantivul Dealul, care relevă o caracteristică a reliefului pe care s-a constituit aşezarea + determinativul Viilor, ce confirmă prezenţa viţei de vie în zonă şi o ocupaţie de bază a localnicilor . 
Hinţeşti reprezintă un toponim de provenienţă incertă, un apelativ posibil „hintă” însemnând leagăn, care ar putea evoca forma terenului pe care s-a constituit aşezarea + sufixul colectiv – eşti, care indică organizarea socială pe bază de obşte a aşezării .
Lăzăreşti este un toponim topografic interpretat ca derivând din apelativul „laz” = teren defrişat, loc îngrădit, colină, pădure tăiată sau format din eponimul Lazăr + sufixul eponim – eşti, care indică organizarea pe bază de obşte a aşezării .
Smeura toponim topografic evocă natura terenului pe care s-a constituit aşezarea; toponimul este  format pe baza apelativului zmeură .
Belei provine, conform unei legende, de la numele unei femei foarte frumoase din acest loc, care se numea Bela, de aici satul Belei. Vestită pentru frumuseţea  ei, se spune că, chiar domnitorul Radu de la Afumaţi a venit s-o vadă atunci când a trecut prin zonă . 
Ţârdeşti provine de la întemeietorul acestui sat, Ţârdea; acest nume apare şi la 1740, o altă variantă este aceea că provine de la un cioban pe nume Ion Ţârcaru, stabilit aici.
Alte toponime întâlnite în localitate sunt:
Curături – înseamnă loc defrişat prin incinerare, ardere. Cu mult timp în urmă, aici a fost o pădure pe care înaintaşii noştri, pentru a cultiva locul, au incinerat-o.
Gura Văii este un toponim obţinut din forma de relief; aici se întâlnesc două văi.
Basangeşti, toponim incert. Este posibil să fi existat un anume Basangă, ce ar fi avut un teren în zonă sau ar fi locuit aici.
Piscul Zaverii se află în centrul satului Hinţeşti, între strada principală şi Dealul Viilor. Aici tradiţia spune că s-ar fi adunat locuitorii satului pentru a veni în sprijinul lui Tudor Vladimirescu.
Găiţari numele provine de la cel al întemeietorului cătunului, Dumitru Ghionea, originar din Găiseni – Dâmboviţa, sau de la numele unei familii care exista în trecut Gaiţă..
Silişte această denumire apare la Moşoaia, dar şi la Hinţeşti, are semnificaţia de vatră a satului, ruinele unui sat.
Şerban este întâlnit atât la Hinţeşti, cât şi la Moşoaia, provine probabil de la stăpânul locului .
Costila este o gârlă , o vâlcea şi aici a existat o locuinţă pe Dealul Costilei.
Mustăţari un toponim care provine de la numele famililor Mustaţă care locuiesc aici.    
Corniş numele vine de la arbuştii numiţi corni.
Dumitreşti este un cătun care, iniţial, a aparţinut de Hinţeşti; numele său provine de la cel al locuitorilor -  Dumitru.
Drumul Oii (sunt două astfel de denumiri) este întâlnit la Hinţeşti, dar şi la Moşoaia şi străbat cele două aşezări de la nord la sud, fiind căile de acces cutreierate de ciobani în drumul lor de la munte la câmpie.
Priboaia, toponim format pe baza apelativului „priboi” care are un sens multiplu în situaţia noastră, cel mai probabil loc unde dealul dă de-a dreptul într-o apă, fără a rămâne loc de potecă.
Valea Blidaru toponimul provine de la ocupaţia unei persoane de aici de a fabrica blide, ceramică.
Zăpodie - înseamnă loc defrişat prin tăiere.

 În general toponimele din Moşoaia oglindesc viaţa, împrejurările şi de ce nu, imaginaţia înaintaşilor noştri. Unele toponime reflectă forma de relief: Dealu’ lu’ Cocaţ ( cocoţat, înalt ), Valea Şeasa ( netedă ), Capu’ Piscului ( dealului ), Piscu’ Lăculeţului ( apă, baltă, lac ).
Altele sugerează izvorul, obârşia: Coada Teleormanului, Coada Strâmbii, Coada Smeurei sau Teleormănelului, Gura Strâmbii,  Vâlceaua Portişoara ( îngustă ), Gurgura ( cascadă , cădere de apă ), Strâmba ( cotită la plecare ). Câteva  nume de locuri duc cu gândul la intersecţia, întretăierea apelor: Înfurciturile Gurgurei, Răscrucea Strâmbei, Întredrumuri.
Vegetaţia şi fauna şi-au lăsat amprenta asupra locurilor, astfel: Frasin, Păr, Paltin, Smeura, Valea Varza, Valea Ursoiţa, Uliu, Corbu.              
Multe nume de locuri provin de la numele locuitorilor: Valea lui Neaţă, Găiţari, Ţârdeşti, Ciocănăi, Lăzăreşti. Îmbinările gramaticale sunt tipic populare, realizate prin juxtapuneri, elipse şi dezacorduri: Dealu’ Lunga, Lunga Lăzăreşti.